OBIECTIVE TURISTICE DIN ZONĂ - www.casadianamaria.ro

Casa Diana Maria

Casa Diana-Maria este situată în apropierea Barajului Vidraru și oferă servicii de cazare tuturor turiștilor aflați în tranzit pe Transfăgărășan. Unitatea este dotată cu camere spațioase, iar fiecare cameră dispune de baie proprie. Pentru orice informație nu ezitați să ne contactați telefonic la numărul: 0742 246 935 Pentru rezervări accesați link-ul de mai jos: http://www.booking.com/Share-FyJ4GK Vă așteptăm cu drag!

Cetatea Poenari

Cetatea este situată pe un vârf de munte care domină Cheile Argeșului, lângă localitatea Arefu, la 4 kilometri de barajul și lacul de la Vidraru, pe vale mai jos, lângă centrala hidroelectrică Vidraru. Legenda spune că, Vlad Țepeș, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu fața în spate, derutîndu-și astfel urmăritorii. Acest loc amintește unora și de bătălia numită de Nicolae Iorga "Bătălia de la Posada", din 9-12 octombrie 1330, care a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare. Bătălia este menționată în Cronica pictată de la Viena, fără o identificare exactă a locului în care s-a petrecut. Poziția acelei "posade", un substantiv comun însemnând trecătoare,[1] nu este cunoscută. Regele Carol Robert de Anjou al Ungariei a venit într-o expediție de pedepsire a fostului său vasal Basarab I al Țării Românești (Țara Ungrovlahiei, cum i se mai zicea, adică țara vlahilor dinspre Ungaria), care din 1327 refuzase să mai plătească tributul de vasal. Regele Carol Robert a fost înfrânt în timp ce se retrăgea, într-un loc descris de Sigismund de Luxemburg într-un document din 1395 ca fiind „pe [...] culmile munților, zise în vorbirea obișnuită [locală] posada, prin niște strâmtori și poteci înguste, strânse între tufișuri mari”.

Barajul Vidraru

Situat între Munții Frunții și Masivul Ghițu, lacul adună apele râurilor Capra, Buda și ale câtorva afluenți direcți (Râul Doamnei, Cernatul și Vâlsanul, Topologul, râul Valea lui Stan și Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3/s. Suprafața totală a lacului este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km în zona Valea Lupului – Călugărița și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării (mdM).[1] Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând în anul 1960[2]. Pentru această realizare au fost necesare 42 km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m3 de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton din care 400.000 de m3 în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6300 de tone de echipament electromecanic. La data de finalizare aceasta s-a situat, măsurat la înălțime, pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume. Pe Barajul Vidraru se poate practica sportul extrem de Bungee jumping[3]. De asemenea, pe malul lacului există și o suprafață potrivită pentru camping. Într-un an hidrologic mediu, uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh. Ea are o capacitate instalată de 220 MW. De la orașul Curtea de Argeș venind spre DN1 (comuna Cărțișoară, SB), drumul care trece prin fața uzinei hidroenergetice Vidraru, pe baraj, urmat prin dreapta lacului Vidraru este spectaculosul Transfăgărășan (DN7C).

Manastirea Corbii de Piatra

Mănăstirea Corbii de Piatră este o mănăstire din România situată în satul Jgheaburi, comuna Corbi, (județul Argeș). Mănăstirea este un ansamblu rupestru din secolul XIV, reînființat în anul 1512, în perioada domnitorului Neagoe Basarab (1512-1521). Biserica mănăstirii este săpată în stâncă (gresie). Lângă biserică, săpat tot în stâncă, se află trapeza mănăstirii, sala de mese a mănăstirii, un spațiu dăltuit la rându-i în stâncă, despre care tradiția afirmă că a fost folosit de Neagoe Basarab ca tribunal în aer liber, pentru a face judecăți publice. Este situată la 400 m de centrul comunei Corbi, pe malul stâng al Râului Doamnei (județul Argeș). Această localitate este atestată ca fiind locul de baștină al Corvineștilor. În prezent încă se mai pot observa în zonă ruinele castelului lui Voicu, tatăl lui Ioan de Hunedoara. Biserica rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată în peretele masiv de stâncă, înalt de circa 30 m și lung de 14,5 m.

DN 7C Transfagarasan

Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă Muntenia cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cei mai înalți din România, care fac parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m.[2] Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m. Drumul pornește din comuna Bascov de lângă Pitești și urcă valea râului Argeș, trecând prin orașul Curtea de Argeș. La nord de oraș, drumul trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în masivul Cetățuia. De aici, în apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine și viaducte, trecând prin trei tunele mai scurte, și ajunge pe Barajul Vidraru, care, cu ai lui 307 m, leagă Munții Pleașa și Vidraru. Trecând barajul, drumul continuă pe partea stângă a lacului Vidraru până la coada acestuia. În continuare, drumul începe să urce urmând cursul văii râului Capra până la ajungerea în golul alpin, lângă Cabana Capra; după o serie de serpentine, trecând prin dreptul Cascadei Capra, ajunge până la intrarea sudică a tunelului Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș, între vârfurile Iezerul Caprei (2414 m) și Paltinul (2398 m). Tunelul acesta este cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 887 m, cu o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m [4] și un trotuar cu o lățime de 1 m, fiind iluminat electric și ventilat natural.[5]

Valea Lui Stan - Arges

Dacă mergeți pe Transfăgărășan (și e musai să mergeți) aflați că în apropierea Barajului Vidraru, la prima curbă ac de păr în sensul Curtea de Argeș -> Barajul Vidraru, este începutul traseului Valea lui Stan, cel mai spectaculos canion din România. În poza de mai sus vedeți unde puteți lăsa mașina și ca punct de reper aveți acea troiță. Acolo e loc de cam două mașini însă curba este foarte lată și puteți parca pe margine fără să încurcați traficul.

Dealul Chiciora

Dealul Chiciora este cel mai înalt deal din România, cu o altitudine de 1218 m.[1] Face parte din Subcarpații Getici și se află între văile Argeșului și Vâlsanului. Se învecinează la nord cu Masivul Ghițu. Teritorial este situat pe raza Comunei Corbeni, la hotarul cu Comuna Brăduleț, Argeș. Pe dealul Chiciora nu se găsesc așezări omenești, dar este străbătut de un drum forestier destul de bun, pe care se intră din DN7C Transfăgărășan în dreptul satului Oești Pământeni, din Corbeni, Argeș. Acest drum străbate dealul Chiciora de la sud, până la Nord, unde se află satul Tulburea, tot din Corbeni. El se bifurcă spre est până la Brădetu și spre nord până la Pârtia Molivișu. Este un deal acoperit de păduri de fag, dar și de pășuni. El deservește cu partea vestică locuitorii din Corbeni, și cu partea estică locuitorii din satul Galeșu, din Brăduleț, Argeș.

Balea Lac

Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2034 m, în Munții Făgăraș, Județul Sibiu. Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafața de 46508 m2 și adâncimea de 11,35 m.[1] În anul 1932 lacul Bâlea și o suprafață de circa 180 ha în jurul lacului au fost declarate rezervație naturală.[2] Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă mențiune precizează prezența în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice și legate de trasarea graniței. Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înființată la Sibiu în anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un număr important de marcaje și a organizat numeroase ascensiuni de vară și iarnă, multe dintre ele în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană și la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabină.[3] Lacul Bâlea se află la circa 77 km de la orașele Sibiu, 68 km Făgăraș și 85 km de la Curtea de Argeș. În timpul verii se poate ajunge cu automobilul, pe drumul Transfăgărășan, iar în restul timpului cu telecabina, de la cabana Bâlea Cascadă din apropierea cascadei Bâlea. În Munții Făgăraș se mai află și lacurile Capra, Podrăgel, Podragu, Avrig, Urlea, etc. În anul 2006 a fost construit în apropierea lacului Bâlea primul hotel de gheață din Europa de Est în forma unui iglu de 16 locuri[4]. Acesta se construiește în fiecare an, în timpul iernii, în perioada ianuarie - martie, din blocurile de gheață luate din lacul Bâlea. [5]

Manastirea Curtea de Arges

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire ortodoxă din România, situată în orașul Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab. Ansamblul cuprinde catedrala episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească. Catedrala este inclusă în Lista monumentelor istorice din România, având codul de clasificare AG-II-a-A-13628.[2] În timpul lui Carol I, catedrala a fost transformată în necropolă pentru familia regală a României. În afară de mormintele regale, la Mănăstirea Curtea de Argeș se află și moaștele sfintei Filofteia. Dacă în 1857 complexul monastic era păstrat în întregime, două incendii din 1866 și 1867 au distrus clădirile seminarului, respectiv locuințele, paraclisul și turnul de intrare. La inițiativa lui Carol I, biserica a fost restaurată începând cu 1875 de către arhitectul francez Lecomte du Noüy, ceea ce a dus la înlocuirea frescei originale cu o pictură nouă și la alte modificări radicale ale structurii interioare.[3][4] În anul 1886 s-a terminat restaurarea bisericii și a început construirea palatului regal din latura de est a complexului, care va fi mai târziu transformat în palat episcopal. Din 2009 a început construcția unei noi catedrale destinată scaunului Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, precum și mormintelor membrilor Familiei Regale a României și moaștelor sfintei Filofteia.[5] Viitoarea Catedrală Arhiepiscopală și Regală de la Curtea de Argeș a fost târnosită la 7 decembrie 2018[6], fiind așteptat ca odată cu sfințirea ei definitivă, să preia de la biserica Mănăstirii Argeșului și funcția de catedrală arhiepiscopală.